Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru IN PARTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1049 pentru IN PARTE.

Constantin Negruzzi - Parte întăi

... Constantin Negruzzi - Parte întăi Parte întăi de Constantin Negruzzi Tu vrei, iubita me prietină, să-ți fac prescriire rătăcirilor tinereții mele, orișicât ar fi ea de neplăcută; ceea ce tu ...

 

Ion Luca Caragiale - Partea poetului

... iar a venit Poetul... Eu aș zice să-l primești și să-i dai și lui ceva, că prea a rămas fără parte pe lume... — Ce să-i dau, Petre?... Nu i-am spus că nu mai am ce-i da, daca au luat ăilalți tot?... Eu ...

 

Alexandru Vlahuță - Partea cea mai bună...

Alexandru Vlahuţă - Partea cea mai bună... Partea cea mai bună... de Alexandru Vlahuță Sămănătorul, an I, nr 7, 13 ianuarie 1902 Stând la geam c-o floare-n mână, Cată-ntrebător spre mine: „Nu-i așa că-mi șade bine Și c-ai vrea să-ți fiu stăpână?â€� Eu pricep, îmi plec privirea Cu sfială prefăcută: „Cuvântarea ta cea mută Mă învață ce-i iubireaâ€� Ea la gură-și duce floarea, Și-nchizând din ochi, suspină: Doar o clipă de lumină – S-a plecat Ispititoarea. Ca un cântec îmi răsună Din departe amintirea ... Și atât ne-a fost iubirea. Poate-i partea cea mai

 

Dimitrie Cantemir - Istoria ieroglifică

Dimitrie Cantemir - Istoria ieroglifică Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir Istoriia ieroglifică în doaăsprădzece părți împărțită, așijderea cu 760 de sentenții frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor dezvălitoare. Iară la sfârșit cu a numerelor streine tâlcuitoare, Alcătuită de 4.8.40.8.300.100.10.400 dimitriu 20.1.50.300.5.40.8.100. cantemir Izvoditoriul cititorului, sănătate Iarăși cătră cititoriu Scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare Partea I Partea a doa Partea a triia Partea a patra Partea a cincea Partea a șesea Partea a șeptea Partea a opta Partea a noa Partea a dzecea Partea a 11-ecea Partea a 12-ecea Iarăși cătră cititoriu Scara a numerelor și cuvintelor ieroglificești

 

Nicolae Filimon - Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano

... nu să potrivesc tocmai bine pe talia d-lei Gianfredi; o zicem aceasta și avem cuvînt, căci spre a fi bine esprimată această parte, să cere o voce de o mai mare estensiune la coardele cele de sus, plină de agilitate și de un timbru metalic sau argentin, pe ... ori a trage profit chiar din părțile cele mai contrarii meziilor vocei sale. Astfel și acum reuși a susține binișor această dificilă parte și a trage asupră-i favoarea și aplaudele publicului întreg. Între părțile care fură mai bine esprimate și atraseră mai mult atențiunea publicului ...

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

... deasupra ușii, sunt zugrăvite portreturile lui Duca-vodă și al familiei sale. Domnul ține în mâna dreaptă planul bisericii. N.B. — Se zice că o parte din dealul Cetățuiei s-ar fi dărmat — nu știu când... și că în acea dărmare ar fi dispărut și un palat cu două rânduri ...

 

Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev

Alexei Mateevici - Expoziţia din Kiev Expoziția din Kiev de Alexei Mateevici (Mai—octombrie 1913) Expoziția (vâstavka) din Kiev, care a avut loc în vara aceasta, prin bogăția lucrurilor scoase la vedere a înfățișat o priveliște măreață. După planul, ce s-a avut în vedere la început, ea a fost să fie numai o expoziție a țărilor de miază-zi a Rusiei, dar mai pe urmă acest plan a fost lărgit, și expoziția a primit numirea de „Expoziția fabricilor, gospodăriei sătești, negustoriei, științei și meșteșugurilor din toată Rusia“. Expoziția din Kiev a prins o bucată de loc destul de însemnată: toată toloacă numită Troițkaia în partea târgului, ce poartă numele de Bessarabka (de la numirea țării noastre — Basarabia) și, pe lângă asta, costișele dealurilor megieșe. Aici au fost 31 de pavilioane (locașuri pentru lucrurile scoase la privire) de ale comitetului expoziției și 132 de pavilioane ale fabricilor și caselor de negustorie din toată Rusia. Vederea de dinafară a expoziției a fost foarte frumoasă. De la poarta cea mare de intrat se începe o toloacă lungă, ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunicul

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Bunicul Bunicul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în 1893 în revista Literatură și știință Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? - Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mânele lui "tata-moșu". - "Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările? - Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. - Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară? - Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul coprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat. - O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare. - Tată-moșule, da' cocorii un' se duc când se duc? - În țara cocorilor. - În ...

 

Ion Luca Caragiale - Bene-merenti

Ion Luca Caragiale - Bene-merenti Bene-merenti de Ion Luca Caragiale Între noi literații, se vorbește foarte adesea despre Bene-Merenti. Unii doresc să-l aibă, alții nu, ba chiar propagă cu mai mult sau mai puțin spirit un dispreț suveran pentru o așa copilărească dorință, în genere — se brodează, cu sarcasm, sau mai bine cu parapon, pe tema lipsei de merit a multor dintre medaliați și pe meritele patente ale celor ce n-au obținut încă această medalie. Iată aci o deosebită opinie: Să procedăm metodic. Oamenii toți se-mpart în două mari categorii: I. Cei cari au Bene-Merenti; II. Cei cari nu-l au. Sperăm că nimeni nu va fi deocamdată de altă părere - aminteri n-am putea continua. Acum întrebăm: 1. Dintre toti câți îl au, nu-l merită nici unul? 2. Toți câți nu-l au, l-ar merita toți? Noi credem că nu se poate răspunde, după bunul-simț elementar, la aceste două întrebări decât așa: La întâia: da, dintre toți câți au Bene-Merenti, unii îl merită; La a doua: nu, nu toți câți n-au această medalie ar merita s-o aibă. Că nici nu s- ...

 

Ion Luca Caragiale - Logica baroului

... care i-l reclamă cu stăruință. Profesorul îl dă în judecată. La înfățișare, tânărul se apără astfel: — Domnilor magistrați, contractul dintre mine și onorabila parte adversă spune că dacă voi câștiga primul meu proces să plătesc atâta, daca-l voi pierde să nu plătesc nimic. Or, acesta fiind primul meu ... în cazul când discipulul meu ar câștiga primul său proces, atunci cum viu eu și cer acest onorariu înainte de a avea onorata parte adversă un proces? Cum viu eu să-i ocazionez acest prim proces și să mă expun la acea grozavă dilemă pe care mi-a ...

 

Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"

... o foaie care, făcând abnegație de loc, ar fi numai o foaie românească și prin urmare s-ar îndeletnici cu producțiile românești, fie din orice parte a Daciei, numai să fie bune, această foaie, zic, ar împlini o mare lipsă în literatura noastră. O asemenea foaie ne vom sili ...

 

   Următoarele >>>